Despre mine

 

Primele lucruri pe care mi le amintesc despre mine sunt legate de casa bunicilor, Mama şi Tata (versus Mami şi Tăti – părinţii). În casa lor, unul din locurile mele preferate de joacă era ‘sub masă’. ‘Sub masă’ era chiar lângă sobă, unde era cald şi bine. Stăteam în picioare sub masă, aşa de mică eram. Până într-o zi, când am dat cu capul de tăblie. Am fost atât de uimită, încât nici nu am plâns. Am privit lung la masă şi m-am pus pe gânduri. Mai ales nu înţelegeam de ce bunicii râdeau aşa bucuroşi. Mi-au trebuit multe zile, poate ani, ca să înţeleg taina creşterii şi să îmi revin din uimire. Cu adevărat am înţeles-o mai spre 40 de ani.

Aceeaşi uimire o am şi acum când îmi e dat să cresc emoţional şi personal. Am dat cu capul de masă de multe ori. După ce am absolvit facultatea de psihologie şi ştiinţele educaţiei (secţia psihopedagogie specială), aş fi vrut să lucrez în domeniul dezvoltării personale, dar nu mi-am permis anii lungi de specializare care m-ar fi aşteptat. Sărăcia dădea ghes şi era musai să încep să lucrez. Mi-a fost cam ciudă, dar după ce mi-a trecut, am avut noroc: în ultimii douăzeci de ani am făcut consiliere pentru copii şi tineri, am construit programe sociale, am ajutat la fondarea câtorva organizaţii non-guvernamentale (dintre care una internaţională), am coordonat câteva sute de voluntari, şi îmi place să cred că am bucurat mulţi copii care au fost prinşi în programele organizaţiei pentru care lucrez de mai bine de 12 ani.

Ultima oară când am dat cu capul de masa a durut mai tare ca oricând. Îndrăznisem să cred că ‘iubirea învinge totul’. M-am adunat din cioburi şi din nou am avut noroc. Cumva, aproape magic, am revenit la dezvoltare personală şi am descoperit domeniul fabulos al psihologiei pozitive. Am devenit life coach, consilier filantropic şi consilier strategic, exact aşa cum visasem cu douăzeci de ani urmă.

Altfel: licenţiată în psihologie şi ştiinţele educaţiei (UBB Cluj-Napoca), master în ‘good governance’ şi politici de integrare europeană & doctorat în dezvoltare internaţională (Universitatea din Bologna, cea mai veche din lume), trainer, formare şi certificare în coaching, formare în consiliere filantropică (mulţumesc ARC), formare în counseling strategic cu şcoala italiană a lui Giorgio Nardone (unul din creatorii terapiei şi consilierii strategice de scurtă durată – recunoscut la nivel mondial), formare în utilizarea chestionarului VIA Institute on Character, donator şi mentor pentru copii şi tineri în dificultate (aici şi aici un exemplu), fan şi susţinător al fratelui meu care conduce PlayHood, o şcoală de teatru în Ferentari (cel mai rău famat cartier din Bucureşti), director de advocacy la o organizaţie internaţională.