Vrei sa faci o fapta buna de Craciun? Iata ce trebuie sa stii ca sa nu faci mai mult rau.

De curând o companie care produce ciocolată a anunţat că anul acesta de Crăciun va dona 10.000 de ciocolate unor copii nevoiaşi. Idea lor a fost întâmpinată cu cel mai mare entuziasm de unii oameni, dar şi cu îngreţoşare de mulţi dintre cei care lucrează în mod constant cu astfel de copii. De unde vine neînţelegerea?

Adevărul e că de Crăciun cu toţii vrem să fim fericiţi. Şi ca să ne asigurăm că fericirea chiar o să ni se şi întâmple, ne pregătim: facem curăţenie în case, gătim cele mai bune bucate, lucrăm mai cu sârg ca să ne putem lua câteva zile de concediu, cumpărăm cadouri pentru cei dragi şi unii dintre noi chiar se implică în acţiuni de caritate pentru cei mai puţin norocoşi. Continue Reading…

De la Ceauşescu la PSD-ul electoral. Mama eroină revine.

Miza acestor alegeri e uriaşă. Aşa cum zice Dan Tapalagă, va fi războiul Platformei cu Armada. Bătaia va fi pe viaţă şi pe moarte şi toate armele vor fi ascuţite şi folosite. Inclusiv şi poate cel mai mult, armele naţionaliste şi pro-nataliste, pe care le crezusem de mult moarte şi îngropate.

Conceptul de ‘mamă – eroină’ a fost importat din Uniunea Sovietica de catre Ceauşescu şi nu se referă la mamele care luptă în vreun război, ci la acele femei care se sacrifică, dând patriei un număr mai mare de copii / cetăţeni / oşteni, decât ar face-o în lipa componentei eroice. Ceauşescu a promovat noţiunea de ‘mamă eroină’ într-un moment în care tare şi-ar fi dorit să fie liderul unei naţiuni importante, când România abia dacă reunea 20 de milioane de locuitori. Ceauşescu dorea să fie unul din liderii cei mai influenţi ai lumii, ducea o politică externă deasupra posibilităţilor şi realităţilor interne şi visa chiar să fie nominalizat şi să obţină un premiu Nobel pentru Pace. Celor mai tineri dintre noi poate le vine greu să creadă (mai ales având în vedere modestia până la invizibil a realizărilor politicii externe contemporane), dar noi ceilalţi ne amintim de nesfârşitele vizite ale tovarăşului în ţările în curs de dezvoltare, de constanta perindare a liderilor altor ţări pe la Bucureşti (mai ales a celor din Grupul celor 77), de tiradele lui interminabile pe teme de pace şi dezvoltare internaţională. Continue Reading…

Inutila gâlceava dintre coach-i şi psihoterapeuţi

Acum exact 20 de ani decideam să dau examen de admitere la facultatea de psihologie. Competiţia era de 15-20 pe un loc şi dacă picai, ăla erai: stăteai un an acasă, pentru că nu puteai să te înscrii automat la o altă facultate ca acum. Am picat, aşa că am stat un an acasă. Dimineaţa lucram la un cabinet de radiologie dentară, scormonind după imagini edificatoare în guri parfumate sau împuţite, placate cu aur sau mâncate de carii, frecvent mângâiate de peria de dinţi sau complet neglijate de aceasta. După-masa continuam să învăţ: pe de rost că aşa se învăţa atunci, cuvânt cu cuvânt, inclusiv greşelile gramaticale, de ortografie şi de logică. În manualul de anatomie erau aşa nişte erori încât dacă ar fi fost să funcţionăm cum zicea el, am fi fost cu toţii nişte handicapaţi. Dar baremul de corectură era determinat de manual, aşa că învăţam două versiuni: cea corectă şi cea pentru examen. Continue Reading…

Copiii săraci şi justiţia: un caz real şi nişte întrebări.

Anul trecut, în acelaşi judeţ Argeş care ne-a oripilat mai săptămânile trecute, un grup de oameni din toată ţara puneau mână de la mână pentru a construi o casă pentru o minoră (la acea vreme), care trăia din cerşetorie şi era deja mamă a doi copii. Suntem fruntaşi în Europa la numărul de mame minore: cam 20.000 de adolescente nasc în fiecare an. Dar în ţara în care biserica face constituţia, noi susţinem că nu avem nevoie de educaţie sexuală în şcoli şi îi dăm înainte cu ‘inocenţa copilăriei’.

Tatăl copiilor, un tânăr analfabet, a decis să plece la muncă în străinătate, dar s-a ales cu aproape doi ani de închisoare pentru fapte de violenţă sexuală. Rămasă singură, viaţa tinerei şi a celor doi copii este gestionată, prin violenţă emoţională şi fizică, de soacra sa şi alte rude, care decid să o determine să plece din căsuţa construită prin sistemul ‘mână de la mână’, în principal pentru că s-a lăsat sedusă de un lover boy, care i-a promis că se căsătoreşte cu ea dacă merge cu el în Franţa. Continue Reading…

Şoc şi groază! Unii dintre guvernanţi sunt oameni cumsecade şi profesionişti competenţi!

Pe Cristian Ghinea, actualmente ministru al Fondurilor Europene, îl cunoaştem mulţi dintre noi din Dilema Veche, unde scria unele din cele mai documentate articole de analiză (nu de opinie!). După ce şi-a finalizat studiile la London School of Economics, una din cele mai bune şcoli din Europa şi deci din lume, a început să scrie şi despre politicile publice româneşti, europene şi globale. Eu l-am cunoscut acum câţiva ani la o întâlnire unde se discuta despre politica externă a României, mai precis un subiect de ‘nişă’ (în care eu tocmai scrisesem o teză de doctorat): politica de cooperare pentru dezvoltare. Organizaţia lui, un think tank, pe care o crease de la zero împreună cu câţiva colegi, dezvolta un proiect de cercetare pe această temă. Acum se află în ochiul furtunii, pentru că a îndrăznit să spună lucurilor pe nume, în cazul unor matrapazlâcuri făcute de precedenta guvernare şi să ameninţe fabuloasa şi corupta industrie a fondurilor europene cheltuite fără nici un alt sens decât acela de a scurge bani către buzunare private şi de partid.

Mulţi dintre guvernanţii ‘obişnuiţi’ nu ar ştii ce e aia un think tank, de ce ar fi important să studiezi pe bune la o şcoală din afară unde plagiatul e total exclus sau măcar ce e aia politică publică şi care e diferenţa dintre politica publică şi politica cea de toate zilele pe care o practică ei. Continue Reading…

Lupul şi copiii care nu vor vota idioţi. Idei de la Gala Societăţii Civile.

Explozii de bucurie pe de o parte şi un vaier pe celelalte părţi, datorită rezultatelor alegerilor locale. Fericiţi unii, supăraţi toţi ceilalţi, pentru un rezultat pe care numai cine nu e interesat de treburile publice nu îl ştia deja. În vâltoarea împărţirii vinovăţiilor, s-a aruncat şi numele societăţii civile, întrucât nu a fost în stare să păstreze ce a cucerit prin evenimentele care au dus la Colectiv. Şi care au făcut ca ‘practic să avem nişte ONG-uri la Guvern’, ca să îl citez pe Mircea Toma, care a moderat aseară Gala Societăţii Civile, evenimentul unde se premiază proiectele ONG-urilor şi grupurilor de iniţiativă.

– Ştiţi că sunteţi primul premier care a fost invitat să deschidă Gala în atât de mulţi ani de existenţă a sa?, l-a întrebat moderatorul pe domnul Cioloş Continue Reading…

Cazul Maria Olaru: adevăruri incomode despre noi înşine

Presa şi, prin urmare, opinia publică s-au inflamat din nou pe înduioşătoarea problemă a violenţei împotriva copiilor. Nu de mult am avut cazul Bodnariu (despre care am scris aici, aici şi aici). Care, iată, s-a stins deja, deşi prin implicarea politicului părea că va duce la decizii şi schimbări revoluţionare în felul în care statul înţelege să îi protejeze pe cei mai mici dintre cetăţenii săi, indiferent dacă ei trăiesc în ţară sau în străinătate. Dar de îndată ce s-a dus capitalul politic şi propagandistic, dus a fost şi interesul pentru rezolvarea unei probleme reale. Continue Reading…

Do You Practice What You Preach?

A few days ago I was invited by Pro Vobis to give an inspirational speech to volunteer managers and other professionals working with volunteers. I chose to give a very personal speech. I felt very vulnerable during that speech, but recently I have learned that there is power to vulnerability and people prefer to connect with those who show and are honest about their weaknesses. Here is what I shared. 

It was a rainy summer day in Brussels and I was madly in love. It was painful because I was in love with a man who could not be mine. I mean, he could be mine, but not ONLY mine.

I was sad and my sadness made me see a lot of things that in the past I had chosen not to see. Like all those women begging in the streets with small children. Did you notice that those children sleep all the time? Well a friend mentioned to me that they sleep because they are on drugs. Trafficked children, drugged to sleep so that trafficked women, not necessarily their mothers, make money for the traffickers. I felt outraged! But also a very selfish and guilty relief, thinking that there are other tragedies in life, even bigger than mine. Putting things into a universal perspective always helps…

Continue Reading…

Cât (ne) costă războiul din Siria?

Luna martie e o lună tristă pentru milioane de bărbaţi, femei şi copii. Este luna în care, acum cinci ani, a izbucnit războiul din Siria, un război care a produs consecinţe devastatoare atât pentru această ţară, cât şi pentru ţările vecine şi chiar pentru Europa, având în vedere că întregul sistem european este supus unui test de rezistenţă (pe care încă nu ştim dacă îl va trece cu bine), datorită acestui război.

Cu ocazia acestei a cincea aniversări, biroul pentru Europa de Est şi Orientul Mijlociu al World Vision, alături de Frontier Economics, au lansat un raport care vorbeşte despre costurile războiului. Continue Reading…

Stimată doamnă Ministru Costea…

(O versiune mai scurta a acestui articol a aparut pe platforma Republica)

Am decis să vă scriu o scrisoare publică, în locul uneia private, pentru că deşi probabil nu veţi avea timp să citiţi nici o scrisoare privată şi nici una publică, în cazul unei scrisori publice avantajul probabil e că ideile pe care am a le împărtăşi, fiind citite şi de alte persoane, nu se vor irosi în zadar. Cum timpul dumneavoastră ca guvernant e preţios, la fel de preţios e şi timpul meu de guvernat care are ceva de spus cu privire la activitatea şi, de fapt, mai mult atitudinea, dumneavoastră într-un moment pe care aş propune să îl considerăm important. Prin urmare, o să înţelegeţi de ce am dorit să nu mi-l irosesc cu o scrisoare privată despre care am presupus că va rămâne necitită. Continue Reading…